Intimitate simulată
Cu ce rămânem când ne este smulsă intimitatea? De la această premisă pleacă proiectul de față care dezbate problema crizei locuințelor și a numărului în creștere al oamenilor fără adăpost.
Nevoia de apartenență și de împământenire face parte din natura umană, habitatul domestic reprezintă nucleul vieții personale, spațiul in care ne regăsim și la care ne întoarcem.
Lipsiți fiind de acest mediu, oamenii fără adăpost își construiesc pe trotuare spații restrânse care să le confere o urmă de intimitate. Ce se formează este o simulare a spațiului privat în văzul lumii.
Proiectul pune în lumină aceste situații și își propune să aducă vizibilitate unei probleme existente in societatea contemporană.